Despre vaccin

Nu știu dacă v-ați pus până acum întrebari de acest gen. Cert e că eu am aflat despre originea vaccinului acum foarte multă vreme… În liceu, mai precis. În facultate am învățat cu totul altceva… N-am avut drept disciplină, în cadrul facultății, Istoria Medicinei, ci materii precum Fiziologie, Ginecologie, Fizioterapie sau Dermatologie.
Acum, sunt medic rezident în anul 3 la Recuperare, Medicină Fizică și Balneofizioterapie, și știu destul de multe lucruri despre Recuperare, Medicină Fizică și Balneofizioterapie.
De acum înainte, voi posta foarte des pe blogul meu sfaturi medicale din orice domeniu, însă, în mod special articole despre Recuperare, Medicină Fizică și Balneofizioterapie…

Deocamdată însă, voi începe cu câteva articole despre începuturile medicinei moderne…
Citiți în continuare un articol interesant despre Istoria Medicinei, scris de Adrian Buzatu, administratorul site-ului Știința Azi, al cărui conținut este foarte interesant:

Ei bine, numele de “vaccin” vine de la “vaccinia”, numele latinesc al bolii variolei taurine, iar acesta vine de la “vacca”, cuvântul latin pentru “vacă”, animalul care a contribuit decisiv la dezvoltarea primului vaccin împotriva variolei de câtre Edward Jenner în Marea Britanie în 1796. Vaccinia era o formă mai blândă de variolă pe care o făceau vacile.

O boală care omora 400 de mii de oameni în fiecare an în Europa era variola. De două ori mai mulţi supravieţuiau, dar rămâneau cu sechele, după ce contactau boala. Edward Jenner observase însă că lăptărele care contactau o formă înrudită a variolei, dar mai slabă, anume variola bovină, luată de la vaci, nu se mai îmbolnăveau de variolă. Este drept că forma de variolă bovină şi ea era o boală care ducea la temperatură, răni pe corp şi aşa mai departe. Numai că nu ducea la deces şi după câteva zile persoana se vindeca de la sine. După ce se vindeca, nu rămânea persoana şi imună pentru variola umană, cea ucigătoare?

Edward Jenner a testat aceasta în 1796, când a colectat lichid de pe rănile de variolă bovine ale unei lăptărese şi l-a pus pe pielea unui băieţel de doar 8 ani de zile. Acesta s-a îmbolnăvit de variolă bovină, a stat la pat câteva zile, dar apoi s-a vindecat complet. Atunci Edward Jenner i-a atribuit o doză mortală de variolă (!), dar … copilul nu a avut absolut nici un simptom.

Astfel a fost creat prima procedură de imunizare împotriva unei boli mortale. Iar procedura de inoculare cu material de la altă boală pentru a deveni imun pentru o altă boală a fost denumită de Edward Jenner “vaccinare”, de la cuvântul “vaccinia”, care în latină înseamna “variolă taurină”, pentru că “vacca” din latină care inseamnă “vacă”. Iar acum dumneavoastră aţi înţeles de ce.

Mai târziu, marele imunolog Louis Pasteur a generalizat acest termen nu doar la substanţa obţinută de la vacă, ci în general la orice substanţă care ajută la imunizarea pentru o altă boală.

Primul vaccin împotriva variolei a fost creat în 1796, iar variola a fost eradicată ca şi boală de pe Pământ în 1977.